Viata la tara - continuare
de la cozile din trafic ... la tamas
🌿zilele trecute una dintre fete a scris pe grup (reformulat de mine) ca nu mai suporta orele pierdute in trafic si lipsa locurilor de parcare si ar prefera sa stea la tara...
Mno, am intrebat daca real ar putea face fata minusurilor (care nu se vad din exterior) ale vietii la tara. Si despre asta am sa vorbesc astazi - lucruri “nevazute” de catre “oraseni” despre viata la tara.
Am destui prieteni care si-au facut domiciliul in case (adica nu apartament) pe langa orase. Let me tell you, chiar daca ai gaini, aia NU e viata la tara. Cel putin, NU e versiunea off-grid despre care vorbesc eu si de care sunt indragostita. E o versiune comoda, in care ai acces la magazinele clasice ale oraselor, bricolaj, spitale, farmacii.
Eu una, sunt de 5 saptamani blocata cocotz in varf de deal si ma straduiesc de 3 zile sa plec spre Bucuresti cu treburi, insa nu pot - pentru ca a nins. Dar a nins doar acilea sus la noi. La 2 km si 200 m altitudine mai jos este alta lume, sosele curate, oameni cu doar 3 straturi de haine pe ei in loc de 5 ale noastre. Dar cu fete triste.
Parca faptul ca “induram” (adica “in durere”) atatea pe aici ne aduce cate-un cadou surpriza al naturii care arata asa:
🌿dar astazi vreau sa va scriu despre cateva dintre lucrurile tamasice “grele”/dense pe care oamenii nu le iau in calcul cand spun “ce fericit as fi la tara”
👉oare ce ai face daca nu ai avea apa? Oare stii macar cati litri de apa iti sunt necesari pe zi si ce inseamna sa ii cari cu cobilita sau cu galetile prin noroi pana la gat care aluneca si daca n-ai greutati sau prin zapada? Cand...toti, mai nou se feresc sa si mearga prin putina zapada pe trotuarele din orase, ca nu cumva sa cada...sau mai stiu eu ce 😶
👉oare ce ai face daca pe o raza de 10-15 km nu ai avea oameni cu care sa te vezi, sa socializezi, sa intri in contact? Si cei de la 10-15 km sunt doar functionari publici si oamenii din micile magazine satesti.
👉oare ti-e comod sa te speli seara de seara la lighean? Si sa te gandesti ca apa aia in care te speli ai carat-o de departe si nu o poti irosi IN LOCUL dusului care da apa fara numar si nici nu te streseaza cu astfel de ganduri chinuitoare?
👉 Ce zici de toaleta din fundul gradinii la care trebuie sa ajungi cand afara sunt -10 -> -20 de grade si totul aluneca pe jos? Si cum te descurci cu mirosul...? Caci nu e doar parfum de trandafiri chimic sau briza marii cum sunt toate lotiunile deocheate de le ai intinse pe raftul din baia ta?
👉ce zici de contactul cu cele mai dense lucruri la care poate nu te ai fi putut gandi: animalute strivite, excremente intinse in locul in care mananci, mancare putreda si viermisori pe care trebuie sa pui mana ca sa arunci sau sa speli locul sau banala balega pe care ar trebui sa pui mana, de asemenea, ca sa o intinzi sa repari peretii? Poate esti medic si ai vazut de toate, asta te-ar ajuta - dar daca nu esti medic si pana acum totul in jurul tau a fost impecabil, intreaba-te daca ai putea sa faci asta zi de zi fara sa ajungi in depresie.
👉parul tau frumos mirositor de la tonele de sampoane si balsamuri si hainele, proaspat spalate in 1000 de cicluri la masina care au consumat tone de curent, care nu au cunoscut noroi si funingine si care miros in permanenta a liliac sau mai stiu eu ce alte chimicale, acum vor avea un miros permanent de fum si eventual mancare. Si nu ai unde sa le usuci sau apa sa le speli ca sa fie tipla in fiecare zi. Poti trai cu tine “imputit” - asa cum spunem la oras cand ceva miroase putin de tot altfel decat detergentii din haine?
👉esti pregatit sa ai unghiile negre de pamant chiar si dupa somn? Pe bune ca nu pricep cum se aduna si de unde atata pamanat sub unghii, chiar si cand nu intru in contact.
👉in locul drumului de 1 ora in fiecare dimineata, esti pregatit(a) sa “pierzi” timpul incercand sa aprinzi un foc care nu vrea sa se aprinda si umple de fum tot ce prinde? si apoi sa ai grija de animale, apoi eventual sa te speli pe dinti sau sa ti faci cafeaua.
Acum vreo 2 luni ma intreba cineva daca ne putem auzi pentru o terapie la 7 dimineata - si i-am zis “NU” - caci ar trebui sa ma trezesc la 6 si sa ma impiedic de toate cele pe intuneric in ger. Caci totul este IN AFARA camerei in care dormi - toaleta, bucataria, lemnele, animalutele, TOT. Insa in timp imi propun sa invat sa gestionez si acest aspect - caci reticenta mea vine inca din “orasenisme”.
👉esti ready sa lasi chatul si Instaul si Facebookul si TikTokul ca sa tai lemne sau sa repari ceva in permanenta? Egoul tau se va simti la fel de inteligent si validat dupa o zi in care a trebui sa repari un gard prin care iti intrau mistretii in gradina si nu ai reusit sa lucrezi la laptop/pe telefon si nici macar sa gatesti? Si maine o iei de la capat...la fel?
Inchid aici momentan. Este o viziune incompleta legata de viata off-grid, insa, daca esti interesat(a) de subiect, poate iti este de folos.
Evident, ca in timp se poate construi o anumita rutina, insa inainte de a ti dori anumite lucruri, intreaba-te daca esti pregatit(a) sa le gestionezi.
Pentru ca inca mai cunosc oameni care nu stiu sa aprinda un aragaz. Inca majoritatea oamenilor din jurul meu nu stiu sa aprinda un foc - adica lucruri de baza pentru traiul offgrid/viata la tara. Caci nu avem gaze, nu avem calorifere, nu avem apa de la robinet, nu avem magazine la nas. Invatam sa ne descurcam cu ce ne permite natura. Si invatam sa respectam natura.
Sa fiti bine in tot ceea ce faceti!
Cu iubire,
Alexandra
BACK TO LIFE
zilele trecute una dintre fete a scris pe grup (reformulat de mine) ca nu mai suporta orele pierdute in trafic si lipsa locurilor de parcare si ar prefera sa stea la tara...
Mno, am intrebat daca real ar putea face fata minusurilor (care nu se vad din exterior) ale vietii la tara. Si despre asta am sa vorbesc astazi - lucruri “nevazute” de catre “oraseni” despre viata la tara.
Am destui prieteni care si-au facut domiciliul in case (adica nu apartament) pe langa orase. Let me tell you, chiar daca ai gaini, aia NU e viata la tara. Cel putin, NU e versiunea off-grid despre care vorbesc eu si de care sunt indragostita. E o versiune comoda, in care ai acces la magazinele clasice ale oraselor, bricolaj, spitale, farmacii.
Eu una, sunt de 5 saptamani blocata cocotz in varf de deal si ma straduiesc de 3 zile sa plec spre Bucuresti cu treburi, insa nu pot - pentru ca a nins. Dar a nins doar acilea sus la noi. La 2 km si 200 m altitudine mai jos este alta lume, sosele curate, oameni cu doar 3 straturi de haine pe ei in loc de 5 ale noastre. Dar cu fete triste.
Parca faptul ca “induram” (adica “in durere”) atatea pe aici ne aduce cate-un cadou surpriza al naturii care arata asa:
dar astazi vreau sa va scriu despre cateva dintre lucrurile tamasice “grele”/dense pe care oamenii nu le iau in calcul cand spun “ce fericit as fi la tara”
oare ce ai face daca nu ai avea apa? Oare stii macar cati litri de apa iti sunt necesari pe zi si ce inseamna sa ii cari cu cobilita sau cu galetile prin noroi pana la gat care aluneca si daca n-ai greutati sau prin zapada? Cand...toti, mai nou se feresc sa si mearga prin putina zapada pe trotuarele din orase, ca nu cumva sa cada...sau mai stiu eu ce
oare ce ai face daca pe o raza de 10-15 km nu ai avea oameni cu care sa te vezi, sa socializezi, sa intri in contact? Si cei de la 10-15 km sunt doar functionari publici si oamenii din micile magazine satesti.
oare ti-e comod sa te speli seara de seara la lighean? Si sa te gandesti ca apa aia in care te speli ai carat-o de departe si nu o poti irosi IN LOCUL dusului care da apa fara numar si nici nu te streseaza cu astfel de ganduri chinuitoare?
Ce zici de toaleta din fundul gradinii la care trebuie sa ajungi cand afara sunt -10 -> -20 de grade si totul aluneca pe jos? Si cum te descurci cu mirosul...? Caci nu e doar parfum de trandafiri chimic sau briza marii cum sunt toate lotiunile deocheate de le ai intinse pe raftul din baia ta?
ce zici de contactul cu cele mai dense lucruri la care poate nu te ai fi putut gandi: animalute strivite, excremente intinse in locul in care mananci, mancare putreda si viermisori pe care trebuie sa pui mana ca sa arunci sau sa speli locul sau banala balega pe care ar trebui sa pui mana, de asemenea, ca sa o intinzi sa repari peretii? Poate esti medic si ai vazut de toate, asta te-ar ajuta - dar daca nu esti medic si pana acum totul in jurul tau a fost impecabil, intreaba-te daca ai putea sa faci asta zi de zi fara sa ajungi in depresie.
parul tau frumos mirositor de la tonele de sampoane si balsamuri si hainele, proaspat spalate in 1000 de cicluri la masina care au consumat tone de curent, care nu au cunoscut noroi si funingine si care miros in permanenta a liliac sau mai stiu eu ce alte chimicale, acum vor avea un miros permanent de fum si eventual mancare. Si nu ai unde sa le usuci sau apa sa le speli ca sa fie tipla in fiecare zi. Poti trai cu tine “imputit” - asa cum spunem la oras cand ceva miroase putin de tot altfel decat detergentii din haine?
esti pregatit sa ai unghiile negre de pamant chiar si dupa somn? Pe bune ca nu pricep cum se aduna si de unde atata pamanat sub unghii, chiar si cand nu intru in contact.
in locul drumului de 1 ora in fiecare dimineata, esti pregatit(a) sa “pierzi” timpul incercand sa aprinzi un foc care nu vrea sa se aprinda si umple de fum tot ce prinde? si apoi sa ai grija de animale, apoi eventual sa te speli pe dinti sau sa ti faci cafeaua.
Acum vreo 2 luni ma intreba cineva daca ne putem auzi pentru o terapie la 7 dimineata - si i-am zis “NU” - caci ar trebui sa ma trezesc la 6 si sa ma impiedic de toate cele pe intuneric in ger. Caci totul este IN AFARA camerei in care dormi - toaleta, bucataria, lemnele, animalutele, TOT. Insa in timp imi propun sa invat sa gestionez si acest aspect - caci reticenta mea vine inca din “orasenisme”.
esti ready sa lasi chatul si Instaul si Facebookul si TikTokul ca sa tai lemne sau sa repari ceva in permanenta? Egoul tau se va simti la fel de inteligent si validat dupa o zi in care a trebui sa repari un gard prin care iti intrau mistretii in gradina si nu ai reusit sa lucrezi la laptop/pe telefon si nici macar sa gatesti? Si maine o iei de la capat...la fel?
Inchid aici momentan. Este o viziune incompleta legata de viata off-grid, insa, daca esti interesat(a) de subiect, poate iti este de folos.
Evident, ca in timp se poate construi o anumita rutina, insa inainte de a ti dori anumite lucruri, intreaba-te daca esti pregatit(a) sa le gestionezi.
Pentru ca inca mai cunosc oameni care nu stiu sa aprinda un aragaz. Inca majoritatea oamenilor din jurul meu nu stiu sa aprinda un foc - adica lucruri de baza pentru traiul offgrid/viata la tara. Caci nu avem gaze, nu avem calorifere, nu avem apa de la robinet, nu avem magazine la nas. Invatam sa ne descurcam cu ce ne permite natura. Si invatam sa respectam natura.
Sa fiti bine in tot ceea ce faceti!
Cu iubire,
Alexandra
